Lecția 10 – Lead-ul și ordinea informațiilor într-un articol
Deși lung, titlul →acestui articol e suficient de bun încât să mă convingă să accesez →linkul și să încep să citesc, incercând sa identific lead-ul.
Prima propoziție: “Conferinţa ERMAS aduce în fiecare an în România economişti…” Bine bine, dar de ce m-ar interesa pe mine, ca cititor universal, această informație? Nu sunt economist și nici site-ul nu este unul specializat.
Altfel spus, una dintre primele reguli de redactare a unei știri este foarte clară: introducerea trebuie să raspundă la întrebările Cine? Ce a făcut? Ori Conferința Ermas cu siguranță nu este subiectul acestei știri și nici faptul că aduce în fiecare an economiști în România nu este predicatul.
Știm asta din titlu, care ne spune că subiectul este un economist genial, iar predicatul că acesta nu este suficient de bun pentru a preda în România. Ca să aflăm motivul însă, trebuie să parcurgem un întreg paragraf alcătuit din fraze lungi și greoaie. Ne sunt prezentate niște personaje, mai primim și niște informații de context și de abia apoi ni se spune, pe la mijocul articolului, care este de fapt lead-ul (principala și cea mai importantă informație a articolului, știrea în sine): “Niciunul dintre membrii comitetului ştiinţific al ERMAS nu îndeplineşte criteriile minime stabilite de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru a devenit profesor plin în România. În plus, numai 20% dintre aceştia îndeplinesc condiţiile pentru a deveni profesor asociat.”
Aceasta este informația pe care, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să o regăsim în primul paragraf al știrii: și anume că niciun profesor de la universități de renume din lume nu este suficient de bun pentru sistemul românesc de învățământ, în opinia CNATDCU. Putem continua apoi cu cele câteva exemple (nume de profesori) și apoi să aflăm cum s-a ajuns la această concluzie, discutând despre studiul făcut de cercetătorul Sebastian Buhai.
Cu alte cuvinte: nu pierdeți niciodată din vedere principala informație pe care vreți să o transmiteți publicului. Oricui v-ați adresa – profesori universitari sau absolvenți de scoală profesională – încercați să adoptați și să păstrați un stil de redactare simplu, concis, clar, la obiect. Evitați frazele lungi și renunați la paragrafele contextuale dacă nu sunt necesare, pentru că altfel riscați să vă alungați cititorii.
Iar eu vă spun sincer – deși m-a atras din titlu și știrea în sine este una foarte bună, aș fi renunțat să citesc articolul după primul paragraf, dacă nu aș fi regăsit în el potențialul unei lecții pentru blog.
About Author
